miercuri, 13 iunie 2012

Laptele-stîncii (Androsace lactea)

Plantă scundă din familia Primulaceae, cu tulpini firave, de 3—8 cm înălţime, cu frunze îngustate la bază, nepăroase, în rozete, unele întinse pe stîncă iar altele îngrămădite la vîrful unor mlădiţe roşietice. Florile de un alb lăptos, cu o pată galbenă în centru, cu un diametru de 8—10 mm şi cu cinci petale ştirbite la vîrf, stau cîte două-cinci (uneori numai cîte una) pe codiţe lungi, subţiri, care pornesc din acelaşi punct la vîrful tulpinii.
Înfloreşte în iulie-august.
Creşte pe stînci umede. Răspîndirea în ţară: munţii Carpaţi.
(sursa: Flori din muntii nostri -Al.Beldie)

marți, 12 iunie 2012

Toporaşi de stîncă (Viola alpina)

Plantă scundă, lipsită de tulpină, cu frunze mici, aproape rotunde, pe margini slab ondulat-dinţate, cu codiţe lungi, din mijlocul cărora se ridică (la vîrful unei codiţe de 2—3 cm lungime) o singură floare de un violet vioi, de 1,5—3 cm lungime, de forma binecunoscută a toporaşilor, cu cinci petale, dintre care una îndreptată în jos şi patru ridicate în sus. Plantă din familia Violaceae.
Înfloreşte în iulie-august.
Creşte pe stînci şi bolovănişuri. Răspîndirea în ţară: munţii Carpaţi
(sursa: Flori din muntii nostri -Al.Beldie)







luni, 11 iunie 2012

Iarbă roşioară (Silene acaulis)

Plantă foarte scundă din familia Caryophyllaceae cu o mulţime de tulpiniţe frunzoase, foarte ramificate şi aşezate înghesuit, alcătuind «perniţe» compacte, întinse la suprafaţa solului adesea pe mai multe zeci de centimetri. Din masa compactă de frunzişoare mici, înguste, care dau impresia unei tufe de muşchi, răsar pe suprafaţa perniţei numeroase floricele de un roz aprins, uneori atît de multe şi înghesuite, încît formează un covor continuu care acoperă cu totul verdele frunzelor. Floarea are un caliciu scurt, roşiatic, în forma de clopot cu cinci petale întinse, mai late spre vîrf şi ştirbite.
Înfloreşte în iunie-august.
Se găseşte pe stînci, bolovănişuri, grohotişuri, locuri ierboase şi stîncoase
Răspîndirea în ţară: munţii Carpaţi.
Iarba roşioară, ca şi alte numeroase plante alpine care cresc în perniţe, este un exemplu de adaptare împotriva vînturilor puternice şi a uscăciunii. Astfel, perniţa cu suprafaţa netedă şi bombată puternic ancorată de o rădăcină pivotantă care pătrunde adînc în crăpătura stîncilor, prezintă o deosebită rezistenţă la acţiunea de smulgere a vîntului sau de şlefuire a acestuia, mai ales în timpul iernii, pe crestele dezgolite de zăpadă, cînd vîntul poartă adesea ace de gheaţă. Apoi, perniţa constituie un rezervor de apă, funcţionînd ca un burete şi, în acelaşi timp, neîngăduind o încălzire prea mare a plantei sub puternicele raze ale soarelui, ceea ce ar mări transpiraţia şi ar expune planta la uscăciune. Lipindu-se de sol, planta foloseşte căldura radiată de acesta.
(sursa: Flori din muntii nostri -Al.Beldie)





duminică, 10 iunie 2012

Albăstrele de munte (Centaurea pinnatifida)

Tulpina de obicei înaltă pînă la 25 cm, cu un singur capitul mare la vîrf, cu flori albastre-azurii, cele din centru tubuloase, adesea bătînd în roşiatic, iar cele de pe margini cu ligule întinse, adînc şi elegant spintecate în cîte cinci diviziuni nguste, ascuţite. Involucrul este globulos, învelit pe dinafară de frunzişoare strîns alipite şi acoperite cu marginile una pe alta, tivite pe margini cu cîte o dungi lată neagră şi cu numeroşi dinţi înguşti, de asemenea negri. Frunzele îngrămădite la baza tulpinii sînt alungite, avînd de obicei pe margini cîţiva dinţi mari (uneori adînc spintecate) şi pe dos acoperite cu o pîslă de peri argintii. Pantă din familia Compositoe.
Înfloreşte în iulie-august.
Creşte prin pajiştile însorite de pe brîne. Răspîndirea în ţară: munţii Carpaţi
(sursa: Flori din muntii nostri -Al.Beldie)

sâmbătă, 9 iunie 2012

Romaniţa de munte (Anthemis carpatică)

Tulpinile, de obicei mai multe la un loc, pînă la 15 cm înălţime, poartă la vîrf cîte un singur capitul mărişor, în centru cu un disc de flori tubuloase, galbene, pe margini cu ligule albe, întinse în stea, ştirbite la vîrf (cu doi dinţişori). Involucrul este format din numeroase frunzişoare înguste, care se acoperă una pe alta, tivite pe margini cu o dungă neagră. Frunzele, îngrămădite la baza tulpinilor, cu codiţe lungi şi sînt adînc spintecate în diviziuni înguste, aşezate de o parte şi de alta a axului. Plantă din familia Compositae.
Înfloreşte în iunie-august.
Creşte prin pajişti pietroase, pe bolovănişuri.
Răspîndirea în ţară: munţii Carpaţi. În munţii Bucegi se găseşte o varietate a acestei specii (var. fyrethriftrmis), la care frunzele sînt mătăsos-paroase şi cu diviziuni mai scurte şi mai late.
(sursa: Flori din muntii nostri -Al.Beldie)










vineri, 8 iunie 2012

Sclipeţi de munte (Potentilla Ternata)

Tulpini numeroase, înalte de 5—20 cm. Frunzele de la baza tulpinii, cu codiţe lungi, sînt formate din cîte trei frunzişoare, mai late spre vîrf, dinţate pe margini, mătâsos-păroase. La vîrf tulpina se ramifică şi poartă cîteva flori (rareori numai una singură), cu cîte cinci petale late, de un galben-auriu, lăţite şi uşor ştirbite la vîrf, cu cîte o pată portocalie la bază. Pe dosul florii se pot vedea zece sepale verzi, înguste, mai scurte decît petalele, aşezate în două rînduri de cîte cinci, pe margini des-păroase. Plantă din familia Rosateae.
Înfloreşte în iunie-septembrie.
Creşte prin păşuni.
Răspîndirea în ţară: munţii Carpaţi.
(sursa: Flori din muntii nostri -Al.Beldie)




joi, 7 iunie 2012

Armeria (Armeria alpina)

Formează tufe dese din frunze alungite, înguste, puţin cărnoase, îngrămădite numai la baza tulpinilor. Tulpinile sînt înalte de 10—20 cm, lipsite de frunze, purtînd un ghem de flori mici la vîrf, numeroase, înghesuite, de un roz-liliachi. La partea de sus a tulpinii, sub inflorescenţă, se observă o teacă membranoasă ruginie. Plantă din familia Plumbaginaceae.
Înfloreşte în iulie-august.
Creşte prin pajişti, în locuri stîncoase.
Răspîndirea în ţară: munţii Bîrsei, Bucegi, Făgăraşului.
Rădicina acestei plante formeazi un pivot care pătrunde adînc în crăpătura stîncii, atingind adesea lungimea de 60 cm, în timp ce partea aeriană a plantei de-abia întrece 15 cm lungime.
(sursa: Flori din muntii nostri -Al.Beldie)


miercuri, 6 iunie 2012

Sisinei de munte / Dediţei vineti (Pulsatilla patens)

Plantă otrăvitoare din familia Ranunculaceae, cu tulpina de 10—20 cm, lînos-păroasă, purtînd la vîrf o singură floare îndreptată în sus, la început în tor-de clopot, apoi desfăcută în formă de stea, cu diametru de 3—6 cm şi cu cîte şase sepale mari. Pe dinafară florile sînt păroase şi colorate în violet-albă si palid, iar pe dinăuntru sînt albe. Frunzele bazale, cu peri mătăsoşi, adînc spintecate în diviziuni înguste, ascuţite şi adînc dinţate. În partea de sus a tulpinii găseşte un guler format din trei frunze asemănătoare, cu cele de la bază. La înflorire, la vîrful tulpinii se dezvoltă un fruct ca un smoc des, foarte caracteristic, cu numeroase prelungiri păroase.
Înfloreşte în mai-iunie.
Creşte prin pajişti, îndeosebi pe lîngă tufărişurile de jnepeni sau ienuperi. Răspîndirea în ţară: munţii Carpaţi.
(sursa: Flori din muntii nostri -Al.Beldie)