miercuri, 24 august 2016

Degetarut (Soldanella montana)

Tulpina pînă la 15 cm înălţime, lipsită de frunze, poartă la vîrf cîte două—patru flori mici, aplecate În jos, cu corola albastră-violetă în formă de clopoţel, cu marginile adînc şi des crestate. Frunzele aşezate numai la baza tulpinii şi mai scurte decît aceasta sînt aproape rotunde sau în formă de rinichi, la bază cu o adîncitură, iar pe margini întregi sau uşor dinţate, lucitoare, groase, scorţoase. Înfloreşte în mai-iulie.
Se găseşte prin păşuni, pe brîne, în locuri ierboase, umede, în depresiuni sau vîlcele cu zăpadă stagnantă; apare, de obicei, pe lîngă zăpezile care se topesc. Planta străpunge adeseori zăpada şi îşi scoate florile deasupra. Uneori Înfloreşte chiar sub zăpadă.
Răspîndirea În ţară: munţii Carpaţi şi munţii Apuseni.
Sursa: Flori din muntii nostri -Al.Beldie






luni, 22 august 2016

Stanjenelul balcanic (Iris reichenbachii)

Rezervatia Naturala Domogled - Parcul National Domogled - Valea Cernei.





sâmbătă, 20 august 2016

Rostopasca (Chelidonium majus)

Alte denumiri: iarba randunelei, buruiana de negi, buruiana de pecingine, laptiuga.
Rostopasca este o planta erbacee, perena, spontana. Are o tulpina ramificata, inalta de 30–70 cm, acoperita cu peri moi, ca si frunzele. Acestea sunt penate, au o margine crestata si suprafata inferioara de o culoare verde–albastrui. Florile galben aurii sunt dispuse in umbele simple. Cele doua sepale ce formeaza caliciul cad in momentul cand floarea se desface. Toate partile plantei contin un suc laptos, galben–portocaliu, care se inchide la culoare in contact cu aerul. Perioada de inflorire aprilie– octombrie.
Intalnita in Muntii Macinului prin locuri umbroase din paduri. Este utilizata inca din antichitate in medicina populara. Rostopasca este folosita in combatarea negilor, bataturilor, ca adjuvant in tratarea tuberculozei pielii, tratarea ranilor, fistulelor etc. Este foarte toxica.



joi, 18 august 2016

Usturoi de stanca (Allium saxatile)

Specie ponto-balcanica, rezistenta la seceta, care creste pe stancarii si pante pietroase. Din bulbii de 0,7-1,5 diametru, de obicei grupati se dezvolta tulpinile inalte de 20-50 cm, drepte, solide, netede, acoperite pe treimea inferioara cu tecile frunzelor. Frunzele sunt periferice, inguste, lungi de 15-20 cm. Inflorescenta globuloasa, densa, cu multe flori de culoare roz-alb cu dungi un pic mai intunecate. Infloreste iunie-septembrie.



marți, 16 august 2016

Urechelnita (Sempervivum ruthenicum)

Din cele patru specii de sempervivum, semnalate la nivelul Romaniei, in Muntii Macinului creste specia numita Sempervivum ruthenicum sau Sempervivum zeleborii.
Urechelnita prezinta adaptari speciale pentru mediile stancoase cu deficit de umiditate, constand in dispunerea foarte densa a frunzelor alternate pe tulpini foarte scurte, fapt ce da aparenta unei rozete carnoase, absolut caracteristica. Flori de forma stelata cu petale de culoare galbena. Infloreste in iulie-august, planta dezvoltand tulpini sulcate, glanduloase, cu o inaltime de 12-35 cm. Este o planta perena.
Se dezvolta pe politele stancariilor, unde s-au adunat fragmente de sol aduse de scurgerile torentilor, sau unde sunt acumulari de praf si pietris maruntit. Este o planta pioniera cu un sistem radicular dezvoltat, care patrunde printre fisurile rocilor dar se extinde si la suprafata pentru a putea folosi umiditatea din stratul superficial de sol. Prin sistemul sau radicular dar si prin rozete, uneori destul de dense, joaca un rol important in fixarea solului pe care il protejeaza impotriva eroziunii.





duminică, 14 august 2016

Militeaua dobrogeana (Silene compacta)

Este o specie mediteraneana, perena, cu o inaltime de 40-70 cm, cu flori reunite in buchet in varful tulpinii, de culoare roz inchis. Infloreste in iunie-iulie. Se dezvolta in zonele stancoase din Muntii Macinului.





vineri, 12 august 2016

Garofita pitica de stanca (Dianthus nardiformis)

Este o specie perena, rezistenta la uscaciune, cu inaltime redusa si flori rosii-violet. Infloreste iunie-august. Este o planta rara si vulnerabila care creste numai in Romania si Bulgaria. Creste pe terenuri pietroase cu substrat calcaros.












miercuri, 10 august 2016

Merinana (Moehringia grisebachii)

Planta verde de obicei glabra, sau puberula la internodii si la baza frunzelor. Are tulpini numeroase, subtiri si moi. Frunzele bazale sunt lung petiolate, ovate sau ovat-oblonge, acutiuscule, cele tulpinale, spatulat liniare, submembranoase. Flori pentamere dispuse in inflorescente formate din axe principale terminate cu flori avand lateral mai multe axe secundare ramificate in acelasi fel. Seminte nelucioase, reniforme, rugoase.
Este o planta saxicola, calcofila, heliofila, ce se dezvolta pe stancariile calcaroase. Formeaza populatii dense, in forma de pernite in lungul fisurilor, precum si pe micile polite unde s-au acumulat pietrisuri de mici dimensiuni in amestec cu praf adus de curentii de aer sau de scurgerea apelor in perioadele cu precipitatii.
Moehringia grisebachii este o specie ponto-balcanica raspandita numai in Dobrogea si nord-estul Bulgariei pana la Varna.





luni, 8 august 2016

Clopotelul dobrogean (Campanula romanica)

Este o planta endemica, saxicola, xerofila, cu un areal foarte restrans, cunoscuta numai din Dobrogea. A fost descoperita de savantul Traian Savulescu in al doilea deceniu al sec. XX.
Are tulpini numeroase terminate cu 4-5 ramuri, inalte de 10-40 cm, drepte sau uneori culcate la baza, crescute dintr-un rizom ingrosat multicapitat. Frunzele tulpinale inferioare sunt de obicei uscate, cele superioare sunt liniare sau linar lanceolate, netede. Florile au forma unui clopotel ingust cu o lungime de 8-10 mm, de culoare violet palid sau albastrui.
Campanula romanica se dezvolta pe terenurile stancoase, fiind un element saxicol care ocupa fisurile stancilor calcaroase, acolo unde s-a acumulat putin sol provenit din praful rascolit de vant. Se mai dezvolta bine pe pietrisurile provenite din dezintegrarea rocilor, unde formeaza tufe de aproape un metru in diametru. Este o specie simbol al Muntilor Macinului si al Dobrogei.






sâmbătă, 6 august 2016

Ciucusoara de stanca (Alyssum saxatile)

Este o planta perena cu rezistena la seceta, care traieste in zone stancoase cu expunere la soare. Tulpina are mai multe ramificatii subtiri si are o lungime de pana la 40 cm. Frunzele sunt oblonge, pufoase, lanceolate si argintii. Flori mici, cu petale rotunjite orientate in sus, de culoare galben intens. Planta formeaza tufe dense. Infloreste in aprilie-mai




joi, 4 august 2016

Curpenul de padure (Clematis vitalba)

Curpenul de padure este o liana care se dezvolta pe trunchiul si coroana arborilor, sau chiar pe pamant in lipsa unui suport. Se intalneste in padurile luminoase sau la marginea acestora, in zonele mai umede, cu soluri fertile.
Dintr-un rizom bine dezvoltat, se dezvolta o tulpina lemnoasa, ramificata, groasa pana la 6 cm si lunga de 7-12 m. Scoarta se exfoliaza in fasii longitudinale. Lujerii au culoarea verde-cenusie pana la visiniu. Frunzele sunt imparipenat-compuse, opuse, lung petiolate, alcatuite din 3-5 foliole, diverse ca forma si marime, dar intotdeauna ascutite la varf si paroase pe dos. Adesea coditele unor frunze, se transforma in carcei, avand rolul de a ajuta planta sa se catere. Inflorescentele curpenului sunt formate din flori de culoare alb-galbuie, cu numeroase stamine galbene si lungi. Infloreste in iunie-septembrie. Fructele sunt poliachene. Toamna tarziu si iarna, cand fructele sunt mature si arborele pe care creste curpenul este desfrunzit, aspectul lanos al poliachenelor se observa cu usurinta.