duminică, 31 iulie 2016

Clocotis (Staphylea pinnata)

Alte denumiri: locotita, nucusoara, coaiele popii.
Este un arbust indigen, care in Muntii Macinului creste sporadic in subarboretul padurilor.
Clocotisul atinge o inaltime de 5-6 m. Are forma de tufa cu numeroase tulpini drepte si viguroase. Scoarta este cenusiu-bruna, fin crapata. Lujerii vigurosi, verzi-maslinii sau brun-roscati, netezi cu pori albiciosi, la varf cu doi muguri. Mugurii opusi, lat ovo-conici, turtiti, muchiati lateral, un singur solz aparent de aceiasi culoare cu lujerul (verde). Frunze imparipenat compuse, lung petiolate, cu 5-7 foliole de 5-12 cm, eliptice, acuminate, fin serate, netede. Flori albe-galbui, grupate in raceme terminale, pendente, de 5-12 cm. Infloreste in mai-iunie. Fructul este o capsula veziculoasa, 2,5-4 cm, verde, terminata cu doua varfuri prelungite, fiecare loja continand 1-3 seminte, mari, brune, netede, lucioase.
Este o specie rezistenta la seceta, ce prefera locurile insorite, dar suporta si un oarecare grad de umbrire. Creste bine pe soluri fertile si este tolerant fata de umiditatea edafica.


vineri, 29 iulie 2016

Darmoz (Viburnum lantana)

Alte denumiri: drimoc, razachie, rozinchina, strugure spinos, paltinele.
Este un arbust indigen, cu o inaltime de pana la 5 metri, cu inradacinare trasanta cu numerosi pivoti si tulpina in forma de tufa. Scoarta este brun-galbuie, neteda. Lujerii sunt acoperiti cu peri stelati ce alcatuiesc o pasla galbuie. Mugurii sunt opusi, nuzi, cei foliacei lungi, turtiti, formati din doua frunzulite incretite, si stau lipiti de de lujer, cei floriferi sunt mari, circular-turtiti, asezati la varful lujerilor, prevazuti lateral cu doi muguri foliacei. Frunzele cazatoare au o lungime de 5-15 cm si sunt groase, ovate, putin cordate, acute, marunt dintate, pe fata aspru pubescente, pe dos cenusii, puternic tomentoase. Florile sun albe sau cu slabe nuante de roz, grupate in cime umbeliforme plane de 6-10 cm in diametru. Infloreste in aprilie-mai. Fructele sunt drupe ovoide, cu o lungime de 8 mm, la inceput rosii, apoi negre (august-septembrie), cu gust dulceag, fainos.
Este o specie submediteraneana, termofila, adaptata la soluri uscat-reavene, scheletice, calcaroase. Este prezent in silvostepa si in liziera padurii unde se instaleaza pe versantii insoriti.





miercuri, 27 iulie 2016

Sangerul (Cornus sanguinea)

Alte denumiri: lemn pucios, sangerel, sanginel.
Arbust indigen, destul de frecvent in Muntii Macinului, unde este intalnit in silvostepa, paduri si liziere.
Sangerul este un arbust de talie mica. Tulpinile inalte de 5-6 m, au scoarta fin brazdata, marunt solzoasa, care zdrobita lasa un miros caracteristic. Lujerii anuali sunt subtiri, mai mult sau mai putin pubescenti, rosii-purpurii sau verzi, deseori bicolori: pe partea insorita purpurii, pe partea umbrita verzi, glabri, nelucitori. Muguri opusi, cei laterali mici, ingust conici, alipiti de lujer, cu doi solzi erbacei, parosi. Frunze lat-eliptice sau ovate, petiolate, lungi de 5-6 cm si late de 3,5-4 cm, pe fata superioara verde-inchis, dispers si alipit pubescente, pe fata inferioara verde-deschis, cu peri mai indesuiti, cu 3-4 perechi de nervuri laterale arcuite si convergente. Toamna se inrosesc puternic. Florile sunt hermafrodite, mici (5-10 mm), cu patru petale alb-crem si patru stamine evidente, grupate in cime umbeliforme, terminale. Infloreste in luna mai dupa infrunzire. Fructele sunt drupe sferice (5-8 mm) cu un singur sambure, verzi la inceput, apoi negre-albastrui. Ajung la maturitate in septembrie-octombrie. Consumate in cantitati mici, fructele sunt comestibile. Toate partile plantei sunt libere de orice compus toxic.
Se dezvolta viguros pe solurile fertile din padurile de sleau, in locuri insorite sau versanti mai umbriti si cu oarecare umiditate.







luni, 25 iulie 2016

Cornul (Cornus mas)

Cornul este o specie relativ frecventa prin padurile Muntilor Macinului, unde prefera zonele mai luminoase, vegetand mai des prin luminisuri, liziere si raristi.
Este un arbust, de 3-5 metri inaltime, deseori si sub forma de arbore mic, indigen, cu scoarta cenusie care se exfoliaza in placi. Frunzele sunt opuse, simple, intregi, petiolate, eliptice, pubescente pe ambele fete, ascutite la varf si ingustate la baza, cu nervuri curbe. Culoarea frunzelor de corn este mai intensa pe fata si mai atenuata pe dos. Florile sunt mici, actinomorfe, galbene, cu patru petale, adunate in inflorescente terminale de tip dicaziu (cima bipara). Florile apar primavara, in martie-aprilie, inaintea frunzelor. Fructele, denumite popular coarne, sunt drupe alungite, de cca. 2 cm, purpurii, lucioase, comestibile cu gust acrisor si astringent. Coarnele se coc la inceputul toamnei. Fructele mature sunt dulci acrisoare, acidulate, astringente si usor aromate. Ele contin: glucide, acizi organici, multa vitamina C, pigmenti vegetali, pectine, tanin si saruri minerale.









sâmbătă, 23 iulie 2016

Tataneasa (Symphytum tauricum)

Este o planta perena, cu rizom gros. Tulpina dreapta, puternica, inalta pana la 120 cm, aripat muchiata, acoperita cu peri aspri usor indreptati in sus. Frunzele sunt mari, aspre si paroase, cele bazale petiolate, cele tulpinale sesile. Florile sunt tubulos-campanulate, de culoare alba, dispuse in cime unipare, asezate la varful tulpinii.



joi, 21 iulie 2016

Suliman (Ajuga genevensis)

Alte denumiri: gubanas, lavrentina, vinetica, vinerita.
Planta paroasa, drepta (10-40 cm). Frunze ovate. Flori mari (14-18 mm) dispuse in verticile sesile la baza frunzelor bracteiforme. Corola paroasa, de culoare albastra, rar roza sau alba, este bilabiata cu buza superioara aproape redusa. Fructul tetranucula. Infloreste din mai pana spre sfarsitul lui iunie.
Vegeteaza in margini de padure, tufarisuri si poieni.





marți, 19 iulie 2016

Rarunchioara de padure (Glechoma hirsuta)

Alte denumiri: silnic, rarunchioara, coarda ielelor, olbalt.
Planta joasa, cu tulpina taratoare, fixata prin radacini, cu ramuri florifere verticale. Frunze circulare, rotund-crestate (crenate), opuse, adancite la baza. Corola alb-violeta sau albastru-violeta, lunga de 1,5-2 cm, la varf cu doua buze (bilabiata). Buza inferioara a corolei patata cu alb. Lungimea caliciului 7-11 mm cu lobii foarte ingusti avand jumatate din lungimea tubului sau egali cu acesta.
Vegeteaza in locuri umbrite si umede din paduri.






duminică, 17 iulie 2016

Barba imparatului (Lychnis coronaria)

Alte denumiri: floarea cununii, curcubeu, flocosica.
Este o specie erbacee, bienala, care vegeteaza pe soluri bine drenate, la marginea padurii, in locuri insorite. Are tulpina dreapta, argintiu-pubescenta, simpla sau ramificata, cu o inaltime de 30-80 cm. Frunzele bazale sunt oblong-lanceolate, spatulate, petiolate, lungi de 5-10 cm si late de 10-25 mm cu marginile intregi. Frunzele superioare sunt oblong-ovate, fin-paroase, fara codita cu o lungime de 5-12 cm. Florile au tubul caliciului campanulat, 10-12 mm lungime, si 5 petale de culoare rosie-violacee. Fruct capsula. Seminte reniforme, turtite sau usor convexe.




vineri, 15 iulie 2016

Samaldar (Nectaroscordum siculum spp. bulgaricum)

Alte denumiri: ceapa bulgareasca, usturoi de miere.
Este o planta perena din familia Alliaceae cu o inaltime cuprinsa intre 70-130 cm. Dintr-un bulb ovoidal cu miros specific, dezvolta o tulpina puternica, dreapta, neramificata si neteda terminata cu o inflorecenta de cca. 10 cm, formata din numeroase flori de culoare alb-verzui cu nuante roz-violacee. Frunze bazale liniar-lanceolate de 30-50 cm lungime cu nervura mediana pronuntata. Infloreste in mai-iunie. Fruct capsula ovoidala.
Este o specie ponto-balcanica, raspandita in Muntii Macinului in locurile umede si umbroase din paduri intre Cerna, Hamcearca si Niculitel. Bulgarii folosesc drept condiment frunzele tinere, uscate si amestecate cu sare.







miercuri, 13 iulie 2016

Leurda (Allium ursinum)

Alte denumiri: aiurda, usturoita, usturoi salbatic, usturoi de padure, usturoiul ursului.
Este o planta perena, bulbifera, inalta de 20-50 cm, cu frunze late, de un verde deschis imediat dupa rasarire, cu flori albe si delicate. Este foarte usor de recunoscut dupa miros, care este practic identic cu cel al usturoiului, cu care este inrudita. Ii place in mod deosebit semiumbra din padure, unde asterne adevarate coavoare, in luna martie si la inceputul lui aprilie.
Cunoscuta ca planta de leac din cele mai vechi timpuri, leurda este folosita ca detoxifiant de primavara, pentru curatarea sangelui, a plamanilor si a tractului digestiv.




luni, 11 iulie 2016

Trei frati patati (Viola tricolor)

Alte denumiri: caltunasi de camp, carligei, flori domnesti, fratiori, lamaioara, pansele salbatice, malcez, tamaioara, catifelate.
Este o planta erbacee, anuala, uneori rezistenta si peste iarna, inflorind si in al doilea an. Are o tulpina scurta 20-30 cm, de culoare verde, goala la interior, acoperita cu peri scurti indreptati in jos. Frunzele sunt ovale, alungite, dintate rar pe margini, cu petioli scurti. La punctul de unire cu tulpina sunt inconjurate de alte frunzulite adanc divizate. Florile au penduculi lungi. Floarea are 5 sepale luguiete, pe margini acoperite cu peri lungi si 5 petale dintre care cea inferioara este pintenata. Petalele superioare sunt de culoare violet-inchis, rareori violet-deschis sau albe, cele laterale albe, galbene sau violet-albastrui, iar petala inferioara de la baza este intotdeauna galbena, cu 5-7 dungi de culoare inchisa, adesea palid-violet pe margini. Infloreste din aprilie-mai pana in luna august.
Are nevoie de lumina directa si vegeteaza bine pe soluri nisipo-argiloase, permeabile, uscat-revene pana la revene. Rezista la temperaturi scazute si nu suporta temperaturi prea ridicate vara. Este intalnita la marginea padurilor, poieni, coaste si stancarii.






sâmbătă, 9 iulie 2016

Pastita galbena (Anemone ranunculoides)

Alte denumiri: deditei galbeni, gainuse, floarea pastelui, floarea vantului, oite galbene, painea pastelui.
Este o planta erbacee, perena. Se dezvolta dintr-un rizom orizontal brun. Tulpina este dreapta, inalta de 7-30 cm. Frunzele bazale lipsesc sau dupa inflorire se afla numai una. Frunzele sunt palmat-trisectate cu segmente alungit-lanceolate, foarte variat lobate, adanc dintate sau crenate. Florile au culoarea galben-aurie, cu diametrul de 1,5-3 cm, solitare sau cate doua, rareori mai multe. Fructe, nucule lungi de 4-6 mm.
Infloreste primavara inainte de a infrunzi copacii. Este comuna prin paduri, tufarisuri si poieni. Vegeteaza pe soluri cu suficienta umiditate. Planta este toxica.