Dafin mic (Daphne laureola)

Dafin mic sau iedera mare

Ochelariţă (Biscutella laevigata)

Tulpini de 10—25 cm, uneori în tufe, mai multe la un loc, de obicei ramificate în partea de sus. Frunzele de la bază sînt aşezate în rozetă, alungite, întregi sau dinţate spre vîrf, treptat îngustate spre bază; cele de pe tulpină sînt mai scurte şi mai înguste, fără codiţe, cu peri aspri sau lipsite de peri. Florile galbene cu cîte patru petale aşezate în cruce, cu codiţe destul de lungi, stau mai multe la vîrful tulpinii într-un buchet rar. Fructele, de 4—7 mm lungime şi aproape dublu de late, sînt caracteristice prin forma lor ciudată de ochelari, cu cîte o prelungire subţire ca un cioc la vîrf. Plantă din familia Crucifere. Înfloreşte în iunie-august.
Se găseşte prin păşuni, pe brîne, în locuri uscate, pietroase.

(sursa: Flori din muntii nostri - Al.Beldie 1959)

Ghinţură galbenă (Gentiana lutea)

Plantă robustă din familia Gentianacee, cu tulpini pînă la l m înălţime şi cu frunze mari, late, eliptice, aşezate în perechi, de un verde-albăstrui, cu cinci—şapte nervuri puternice. Florile mari galbene, stau în buchete dese la subsuoara perechilor de frunze de la partea de sus a tulpinii, ca în nişte coşuleţe. Corola are un tub scurt şi cinci—şase diviziuni lunguieţe. Înfloreşte în iulie-august.
Se găseşte pe coaste ierboase însorite, prin grohotişuri şi, adeseori, în zona păduroasă.
Răspîndirea în ţară: munţii Carpaţi şi munţii Apuseni.
Rădăcina foarte groasă şi lungă se foloseşte în farmacie, avînd proprietăţi tonice şi digestive. Recoltată toamna, serveşte la prepararea unul rachiu amar, aperitiv.

(sursa: Flori din muntii nostri - Al.Beldie 1959)

In galben de Banat (Linum uninerve)

Stanjenel pestrit (Iris variegata)

Stanjenelul balcanic (Iris reichenbachii)

Rezervatia Naturala Domogled - Parcul National Domogled - Valea Cernei.

Rostopasca (Chelidonium majus)

Alte denumiri: iarba randunelei, buruiana de negi, buruiana de pecingine, laptiuga.
Rostopasca este o planta erbacee, perena, spontana. Are o tulpina ramificata, inalta de 30–70 cm, acoperita cu peri moi, ca si frunzele. Acestea sunt penate, au o margine crestata si suprafata inferioara de o culoare verde–albastrui. Florile galben aurii sunt dispuse in umbele simple. Cele doua sepale ce formeaza caliciul cad in momentul cand floarea se desface. Toate partile plantei contin un suc laptos, galben–portocaliu, care se inchide la culoare in contact cu aerul. Perioada de inflorire aprilie– octombrie.
Intalnita in Muntii Macinului prin locuri umbroase din paduri. Este utilizata inca din antichitate in medicina populara. Rostopasca este folosita in combatarea negilor, bataturilor, ca adjuvant in tratarea tuberculozei pielii, tratarea ranilor, fistulelor etc. Este foarte toxica.

(sursa: ecomuntiimacinului.wordpress.com)

Ciucusoara de stanca (Alyssum saxatile)

Este o planta perena cu rezistena la seceta, care traieste in zone stancoase cu expunere la soare. Tulpina are mai multe ramificatii subtiri si are o lungime de pana la 40 cm. Frunzele sunt oblonge, pufoase, lanceolate si argintii. Flori mici, cu petale rotunjite orientate in sus, de culoare galben intens. Planta formeaza tufe dense. Infloreste in aprilie-mai

(sursa: ecomuntiimacinului.wordpress.com)

Cornul (Cornus mas)

Cornul este o specie relativ frecventa prin padurile Muntilor Macinului, unde prefera zonele mai luminoase, vegetand mai des prin luminisuri, liziere si raristi.
Este un arbust, de 3-5 metri inaltime, deseori si sub forma de arbore mic, indigen, cu scoarta cenusie care se exfoliaza in placi. Frunzele sunt opuse, simple, intregi, petiolate, eliptice, pubescente pe ambele fete, ascutite la varf si ingustate la baza, cu nervuri curbe. Culoarea frunzelor de corn este mai intensa pe fata si mai atenuata pe dos. Florile sunt mici, actinomorfe, galbene, cu patru petale, adunate in inflorescente terminale de tip dicaziu (cima bipara). Florile apar primavara, in martie-aprilie, inaintea frunzelor. Fructele, denumite popular coarne, sunt drupe alungite, de cca. 2 cm, purpurii, lucioase, comestibile cu gust acrisor si astringent. Coarnele se coc la inceputul toamnei. Fructele mature sunt dulci acrisoare, acidulate, astringente si usor aromate. Ele contin: glucide, acizi organici, multa vitamina C, pigmenti vegetali, pectine, tanin si saruri minerale.

(sursa: ecomuntiimacinului.wordpress.com)