Bujorul de padure (Paeonia peregrina)

Bujorul de padure este o planta perena, de origine balcanica, care creste spontan in zone acoperite cu vegetatie lemnoasa din silvostepa si padure, la marginea cvercetelor, in tufarisuri si in raristi. Este o prezenta deosebita intre florile din Muntii Macinului, unde infloreste in general, intre prima si a doua decada a lunii mai.
Are o tulpina erecta de 50-80 cm lungime, neramificata, ce se dezvolta dintr-o radacina, care prezinta doar cateva fibre tuberizate. Frunzele sunt alterne, compuse, biternate, cele inferioare lung petiolate, cu foliolele in parte intregi, in parte la varf sectate sau doar dintate, late si lucitoare. Florile la bujorul de padure sunt solitare, mari, hermafrodide, actinomorfe, formate din 5-6 sepale si 7-11 petale obovate, lungi de 5-7 cm, de culoare rosu aprins. De obicei elementele corolei sunt dispuse pe doua randuri. Staminele sunt numeroase. Fructele sunt folicule.
Intreaga planta, cu exceptia petalelor, este toxica.

(sursa: ecomuntiimacinului.wordpress.com)

Orhidee (Neotinea ustulata)

Orhidee (Pseudorchis albida)

Gemanarita (Orchis purpurea)

Alte denumiri: bujor, sculatoare.
Este o orhidee care poate creste pana la 100 cm inaltime, cu frunze ovale lungi de pana la 15 cm, formand o rozeta spre baza. Inflorescenta cu pana la 50 de flori cu o culoare care variaza de la alb la diferite nuante de roz si violet. Infloreste in aprilie-mai.
Creste in margini de padure insorite.

(sursa: ecomuntiimacinului.wordpress.com)

Pribolnic (Orchis simia)

Aceasta orhidee este o specie perena ce dezvolta dintr-un tubercul globulos cu radacini fibroase, o tulpina cilindrica, dreapta, de 30-40 cm inaltime cu o culoare verde deschis. Frunzele sunt lucioase, oblong-ovate, cea superioara oblong-lanceolata, la baza cu 3 frunze vaginiforme. Inflorescenta este globuloasa, rareori alungita, cu flori relativ dese, deschis cenusiu-violacee sau deschis purpurii, cu nervuri purpurii. Infloreste in aprilie-mai.
Creste pe pajisti, margini de padure sau tufarisuri in locuri insorite, mai ales pe substrat calcaros.

(sursa: ecomuntiimacinului.wordpress.com)

Poroinic galben (Orchis pallens)

Particularităţi morfologice: Sistemul radicular este alcătuit din 2 rădăcini tuberizate mari, întregi, ovoidale sau alungite. Tulpina este cilindrică sau slab muchiată, verde deschis. Frunzele sunt obovate, oblongi, cărnoase, verde deschis, lucioase. Flori relativ mari, de culoare galbenă sau alb – gălbuie cu miros de soc. Labelul este lat, uşor convex, slab trilobat, întreg sau slab crenat. Lobii laterali rotunjiţi sau aproape trunchiaţi. Lobul median mai mare decât cei laterali, puţin emarginat sau slab bilobat (Săvulescu, 1972).
Cerinţe faţă de climă şi sol: specia este mezofilă, mezotermă, slab acid – neutrofilă (Sanda et al., 2003).
Perioada de înflorire descrisă de literatură: aprilie-mai (Ciocârlan, 2009).
Perioada de înflorire constatată în teren: aprilie.
Statutul speciei: rară (Dihoru et Dihoru, 1994), periciliatată în Cartea Roşie a plantelor vasculare din România (Dihoru et Negrean, 2009), periclitată pe Lista Roşie a speciilor ameninţate din Carpaţi (Witkowski et al., 2003); nu este inclusă în Listea Roşie IUCN.
Ameninţări actuale şi/sau potenţiale: degradarea sau distrugerea habitatului prin incendieri accidentale sau voite, umbrirea produsă de dezvoltarea excesivă a stratului arbustiv, defrişarea.

(sursa: cheilenerei.usab-tm.ro)