miercuri, 29 iunie 2016

Ghiocelul grecesc (Galanthus elwesii)

Originar din Asia Mica, ghiocelul grecesc este adaptat zonelor mai calde, fiind alaturi de ghiocelul cu frunze indoite o specie caracteristica Dobrogei si Muntilor Macinului.
Este o planta erbacee, perena, care se dezvolta dintr-un bulb globulos sau ovoidal cu un diametru de 10-20 mm, tunicat, brun, din care pornesc radacini fasciculate. Tulpina aeriana are lungimi cuprinse intre 15-30 cm, cu doua frunze verzi-albastrui, lungi de 7-9 cm si late de 0,7-0,5 cm, inconjurate de o teaca membranoasa. Floarea ghiocelului este alba, solitara, asezata in varful tulpinii, aplecata in forma de clopot. Tepalele interne au doua pete verzi la varf si la baza, de cele mai multe ori unite pe toata lungimea acestora. Infloreste foarte devreme in februarie-martie, uneori in iernile blande se pot intalni ghiocei infloriti chiar in luna ianuarie. Fructul este o capsula ovoidala. Perioada de vegetatie se intinde de-a lungul a 20-25 zile.
Creste pe soluri bine drenate, pe coaste si locuri insorite din paduri si marginile acestora.





luni, 27 iunie 2016

Coada soricelului galbena (Achillea coarctata)

Planta perena, cu radacina puternica si 2-5 tulpini drepte, des paroase, inalte de 20-90 cm, de obicei simple, rareori ramificate in partea superioara. Frunzele inferioare sunt lat-lineare sau lineat-lanceolate, lungi de 6-20 cm si late de 1-3 cm, frunzele tulpinale mijlocii si superioare sunt mai inguste, late de 0,5-1 cm, bipenate. Flori de culoare galbena, in corimb lat de 4-7 cm, foarte des si compact. Flori radiare putine, foarte mici, uneori lipsesc. Fructe, achene lungi de cca 1 mm, pe margini cu o dunga galbena.


sâmbătă, 25 iunie 2016

Soparlita (Veronica teucrium)

Planta hirsut-paroasa, cu varful tulpinii terminat cu frunze. Ramurile florifere pornesc cate doua subterminal. Flori mari, intens cerulee. Infloreste in lunile mai-iunie.
Creste prin pajisti, poieni si tufarisuri.






joi, 23 iunie 2016

Ceapa salbatica (Muscari tenuiflorum)

Specie ponto-mediteraneana, cu bulb, frunze liniare late (1-2,5 cm), flori de culoare albastra sau violacee, numeroase, grupate in inflorescenta simpla terminala, cele sterile cu pedicelii mult mai lungi decat invelisul floral. Infloreste in lunile mai-iunie.
Creste prin pajisti, poieni si tufarisuri.
Alte denumiri: corcodan pasaresc, floarea viorrelei, zambilea, ceapa ciorii, zambul.






marți, 21 iunie 2016

Zambila struguras (Muscari racemosum)

Alte denumiri: porumbul cucului, porumbei, zambila de struguri.
Este o planta scunda din famila liliaceelor. Are tulpina robusta 10-20 cm, cu 3-5 frunze ingust-filiforme, asezate in forma de rozeta. Flori mici, numeroase, de culoare albastru inchis, grupate sub forma unui ciorchine. Infloreste la sfarsitul lunii martie-aprilie.
Este o specie comuna pe coastele ierboase, pietroase, insorite







duminică, 19 iunie 2016

Scaiul dracului (Eryngium campestre)

Alte denumiri: rostogol, ghimpe, iarba magarului, scaiul vantului, spin alb, tavalici.
Planta perena, cu tulpina aproape globulos ramificata si albicioasa. Frunzele rigide sunt sectate si spinoase. Florile sunt mici, albe, grupate in inflorescente capituliforme, inconjurate de un involucru tepos.
Este intalnita in locuri aride, pietroase, pasuni uscate si coaste, in zona de stepa.



vineri, 17 iunie 2016

Iarba sarpelui (Echium vulgare)

Alte denumiri: buruiana de roseata, boranta, capul viperei, viperina, iarba lui cel slab, sudoarea calului.
In Muntii Macinului creste pe pantele uscate, insorite, dar si prin parloage si marginea drumurilor.
Este o planta erbacee, bianuala, cu radacina pivotanta de culoare neagra si tulpina cenusie, erecta, inalta pana la 1 metru, rigida, neramificata sau ramificata de la baza, acoperita cu peri scurti moi, printre ei gasindu-se peri lungi setiformi. Frunzele sunt liniar-lanceolate, acute, cele de la baza sunt petiolate, dispuse in rozeta iar cele tulpinale sesile. Florile au initial culoarea rosiatica apoi albastra, sau pot fi albe sau roz, cu stamine rosii si sunt grupate in cime simple iar acestea intr-o inflorescenta cilindrica, paniculata. Infloreste in iunie-septembrie. Fructele sunt nucule.
Este o planta melifera si medicinala










miercuri, 15 iunie 2016

Scrantitoare (Potentilla argentea)

Este o planta perena, foarte comuna in pajistile de stepa si silvostepa. Are tulpina ascendenta, la baza lignificata. Foliolele frunzelor in numar de 5, sunt pe dos alb-tomentoase. Flori de culoare galbena





luni, 13 iunie 2016

Clopotei (Campanula rapunculus)

Este o planta perena de 30-100 cm inaltime cu flori in forma de clopot, orientate in sus, de 1.5-2.5 cm de culoare violet-luminos sau albastru deschis. Infloreste in lunile mai-august.
Creste in pajisti sau la marginea tufarisurilor, in locuri semiuscate.






sâmbătă, 11 iunie 2016

Barba caprei (Tragopogon dubius)

Este o planta bianuala, inalta de 20-80 cm. Are radacina pivotanta si tulpina dreapta, simpla sau ramificata, glabra, verde, cilindrica, fin striata, des frunzoasa, la rupere abundent laptoasa. Frunzele sunt liniare sau liniar-lanceolate, cu baza mai lata, fara codite, netede si nervurile paralele. Flori numeroase, bisexuate, de culoare galben deschis. Infloreste in mai-iulie. Creste prin locuri inierbate, relativ uscate sau pietroase.



joi, 9 iunie 2016

Balusca (Ornithogalum refractum)

Steaua din Betleem sau Balusca (Ornithogalum refractum)





marți, 7 iunie 2016

Balusca (Ornithogalum umbellatum)

Steaua Bethleemului (Ornithogalum umbellatum) sau baluşca este o floare ce creşte spontan pretutindeni în Europa, Asia şi America, pe dealuri şi câmpii. Denumirea populară de Steaua Bethleemului i-a fost dată datorită formei de astru pe care o are gingaşa floare, bătrânii din popor asemuind-o Stelei ce i-a călăuzit pe magi către Pruncul Iisus.
Vesteşte primăvara
Baluşca creşte rapid, dintr-un bulb dezvoltându-se, în mai puţin de o lună, doi lăstari, dar planta nu creşte mai mult de 40 cm. Frunzele sunt liniare şi întotdeauna mai lungi decât tulpina, iar florile, de un alb pur, cu o dungă verzuie. Ornithogalum umbellatum înfloreşte primăvara devreme, vestind sosirea acestui anotimp. Dar baluşca nu este numai o plantă decorativă, ea fiind utilizată şi pentru puterile sale de relaxare a psihicului uman!
(sursa: taifasuri.ro)