vineri, 15 iulie 2011

Codobatura de munte (Motacilla cinerea)


Cuibareste in lungul paraielor si a raurilor de munte, uneori langa lacuri si rauri incet curgatoare. In timpul migratiei si pe langa alte tipuri de ape curgatoare sau stagnante. Are coada foarte lunga, chiar mai lunga decat a codobaturii albe. Galben pe partea inferioara a corpului, mai intens in regiunea anala; dorsal cenusie; remigele negricioase cu borduri albe. Vara, gatlejul masculului este negru, al femelei mai mult sau mai putin marcat cu negru. Cand se indeparteaza in zbor,se vad tartita galbena si o dunga alba pe piept (formata de baza alba a tectricelor alare). De dedesubt, dunga de pe aripa este si mai pronuntata in lumina puternica. Juv. are galben doar pe tartita si in regiunea anala, pieptul este crem. Se deosebeste de juv. de codobatura galbena prin tartita galbuie, coada extrem de lunga si picioarele roz-maronii (negricioase la alte codobaturi). Dunga alba de pe aripa este prezenta si la juv. Coada lunga marcheaza toate miscarile acestei specii; zborul este si mai ondulatoriu decat cel al codobaturii albe, iar pe sol are miscari chiar mai balansate. Alearga si se strecoara cu abilitate printre bolovanii din raurile repezi, adesea zboara pe loc deasupra apei in cautare de insecte, manifestand inclinatia (mai mult decat codobatura alba) de a sta pe crengi deasupra apei. Glasul obisnuit se aseamana cu cel al codobaturii albe, dar este evident mai metalic si mai inalt: „titis“; acesta, alaturi de dunga de pe aripa, lungimea mare a cozii si zborul foarte ondulatoriu sunt elemente care o caracterizeaza cand zboara pe sus. Strigatul de alarma: „sii-it“, combinat cu o versiune mai agitata a strigatului. Cantecul nuptial consta din serii scurte de note ascutite. Are 18 cm lungime.
(sursa sor.ro)
















duminică, 10 iulie 2011

Pestera Muierilor



Peștera Muierilor (sau Peștera Muierii) se află în comuna Baia de Fier, Județul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Peștera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogata, peștera în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, când bărbații plecau la lupte, foarte mulți copii și femei, de unde i se trage și numele. Este prima peșteră electrificată din România.

Peștera are o lungime de aproximativ 3.600 de metri dispusă în 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezervația speologica împartita in doua sectoare: sectorul de nord (1.500m) și sectorul de sud (880m). La 40 de metri inălțime se afla etajul superior amenajat pentru turiști cu o lungime de 573 m, ajunge până la lungimea de 1.228 de metri o rețea de diverticule foarte greu accesibilă.

Adevaratele atracții ale peșterii sunt Domul Mic, care are un aspect asemănător unei cupole gotice format prin precipitarea milenară a calcitei. Celelalte încaperii sunt Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare și imaginea Stâncii Insângerate denumită datorită scurgerilor oxidului de fier. În Cupola inaltă de 17 m întâlnim o colonie de lilieci.

Alte câteva atracții sunt Vălul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele împietrite, Dantela de Piatră, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului. În Galeria Urșilor a fost găsit un adevărat cimitir de resturi scheletice de urși, lei, hiene, vulpi, lupi, capre sălbatice și mistreți. În Sala Musteriana au fost descoperite foarte multe obiecte aparținând culturilor cu mult înaintea erei noastre...