Ochelariţă (Biscutella laevigata)

Tulpini de 10—25 cm, uneori în tufe, mai multe la un loc, de obicei ramificate în partea de sus. Frunzele de la bază sînt aşezate în rozetă, alungite, întregi sau dinţate spre vîrf, treptat îngustate spre bază; cele de pe tulpină sînt mai scurte şi mai înguste, fără codiţe, cu peri aspri sau lipsite de peri. Florile galbene cu cîte patru petale aşezate în cruce, cu codiţe destul de lungi, stau mai multe la vîrful tulpinii într-un buchet rar. Fructele, de 4—7 mm lungime şi aproape dublu de late, sînt caracteristice prin forma lor ciudată de ochelari, cu cîte o prelungire subţire ca un cioc la vîrf. Plantă din familia Crucifere. Înfloreşte în iunie-august.
Se găseşte prin păşuni, pe brîne, în locuri uscate, pietroase.

(sursa: Flori din muntii nostri - Al.Beldie 1959)

Ghinţură galbenă (Gentiana lutea)

Plantă robustă din familia Gentianacee, cu tulpini pînă la l m înălţime şi cu frunze mari, late, eliptice, aşezate în perechi, de un verde-albăstrui, cu cinci—şapte nervuri puternice. Florile mari galbene, stau în buchete dese la subsuoara perechilor de frunze de la partea de sus a tulpinii, ca în nişte coşuleţe. Corola are un tub scurt şi cinci—şase diviziuni lunguieţe. Înfloreşte în iulie-august.
Se găseşte pe coaste ierboase însorite, prin grohotişuri şi, adeseori, în zona păduroasă.
Răspîndirea în ţară: munţii Carpaţi şi munţii Apuseni.
Rădăcina foarte groasă şi lungă se foloseşte în farmacie, avînd proprietăţi tonice şi digestive. Recoltată toamna, serveşte la prepararea unul rachiu amar, aperitiv.

(sursa: Flori din muntii nostri - Al.Beldie 1959)

Crinişor-de-stîncă (Lloydia serotina)

Plantă gingaşă din familia Liliacee, cu tulpina subţire, pînă la 10 cm înălţime, în pămînt cu un bulb alungit, înconjurat de numeroase fibre uscate, la bază cu două frunze înguste ca iarba, adesea mai lungi decît tulpina, iar în lungul ei cu încă cîteva frunze mai scurte, de asemenea subţiri. La vîrful tulpiniţei se află de obicei o singură floare de 1—1,5 cm în diametru, cu o corolă simplă formată din şase diviziuni îndreptate în sus, albe, cu cîte trei dungi roşiatice pe dinafară, la început în formă de clopot, apoi deschisă în formă de stea. Înfloreşte în iunie-august.
Creşte prin crăpături de stînci, pe versanţi nordici, umbriţi şi uneori şi în locuri ierboase şi pietroase, pe coame.
Răspîndirea în ţară: munţii Carpaţi.

(sursa: Flori din muntii nostri - Al.Beldie 1959)

Iarbă de şoaldină (Sedum atratum)

Plantă scundă din familia Crassulacee, roşiatic-purpurie în întregime, cu tulpini de obicei ramificate, de 2—5 cm înălţime. Frunzele sînt mici, groase, cărnoase, cilindrice. Florile sînt foarte mici cu cinci petale ascuţite, alburii, verzi sau roşiatice, cinci sepale ascuţite, numai cu puţin mai scurte decît petalele şi cu zece stamine. Înfloreşte în iulie-august.
Creşte prin păşuni pietroase şi pe stînci.
Răspîndirea în ţară: munţii Carpaţi, în nord-est, est şi sud.

(sursa: Flori din muntii nostri -Al.Beldie 1959)

Capsunica roz (Cephalanthera rubra)

Inaltimea de la 20 la 80 cm.
Perioada inflorire: mai - iulie.
Planta perena gasita in Europa, Africa de Nord si Asia de Sud-Vest.
Flori: roze pana la violet, rar alb. Sepalele oval-lanceolate, 17-25 x 6-8 mm, pubescent pe suprafata exterioara, sepalele laterale se raspandesc, sepalele dorsale curbandu-se peste petale. Petale subequal. Labelul de 17,23 mm lungime, alb cu vene galben slab.
Inflorescenta: laxa cu 2-15 flori, lugime de 20 cm, frunze cu frunze, brate superioare ma scurte decat a florilor.
Fructe: capsula.
Frunze: alternate, 2-8, 5-14 cm lungime, 1-3 cm latime, cu un profil oval pana la lanceolat, mai lungi decat internodele, verde inchis cu vene proeminente.
Tulpina: erect, ax, flexibile.
Habitat: paduri si paduri umbroase,
(sursa: aplicatia What's that flower?)

In galben de Banat (Linum uninerve)

Stanjenel pestrit (Iris variegata)