Fragi de padure (Fragaria vesca)

Fragul (denumire științifică Fragaria vesca), numit popular agrange, buruiană de fragi, căpșuni de pădure, fragi de pădure, frăguță sălbatică, frunză, vărăguțe și fragi-de-câmp, este o plantă perenă din genul Fragaria, familia Rosaceae, care are fructe comestibile.
Specie cu un areal mare de răspândire, cuprinzând Europa, Nordul Africii, America de Nord și de Sud.
Plantă mezotermofită, helio-sciadofită eutrofă care crește îndeosebi în zona pădurilor de stejar - etajul molidului, la marginea pădurii, în ochiuri de pădure, poieni și fânețe recente. Ele se pot găsi atât în pădure cât și în parcuri.
Fructele sunt consumate proaspete sau sub formă de magiunuri, dulcețuri. Fragul este renumit pentru gustul deosebit de parfumat al fructelor mici, asemănătoare cu căpșunul. Fructele conțin mucilagii, pectine, glucide, vitaminele A, B1, B2, PP și C, acid salicilic, antocianidina, protide, lipide, taninuri, acizi organici, săruri minerale de potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier, fosfor. Frunzele conțin taninuri elagice, fragarol, cvercetol, cvercitrină, citrol, săruri minerale, ulei volatil, zaharuri, vitamina C, acizi organici (citric, malic).

(sursa: ro.wikipedia.org)

Maseaua ciutei (Erythronium dens-canis niveum)

Maseaua ciutei (Erythronium dens-canis subsp. niveum)  este o planta perena, cu bulbi, din familia Liliaceae. Epitetul latin dens-canis (maseaua sau dintele cainelui) provine de la forma bulbului de culoare alba. Frunzele sunt cate doua, ovat-lanceolate, la aceasta subspecie avand pete de culoare galbuie. Florile sunt solitare cu petale reflexe, albe (la subsp. niveum), roz sau liliachii si apar primavara devreme. Subspecia niveum este endemica pentru sud-vestul Romaniei si se intalneste in paduri de stejar, carpen sau fag.

(sursa: cheilenerei.usab-tm.ro)

Bumbacarita (Eriophorum vaginatum)

Bumbăcărița (Eriophorum vaginatum) este o specie de plantă din ordinul Poales, familia Cyperaceae, are o răspândire holarctică, prezentă în America de Nord, Asia, Europa, în zonele arctice și temperate, până la altitudinea de 2000 m. Preferând solurile sărace în nutrimente, luncile, pădurile umede, este planta mlaștinilor și tinovelor. Are o înălțime de 30-60 cm. Frunza este semitubulară, lată de 1-2 mm, mai scurtă decât tulpina. Pe tulpină există o singură floare cu un înveliş format din peri lânoşi şi lungi, de culoare albă, seamănând cu un ghem de vată. Înflorește din februarie până în aprilie. Este ocrotită.

(sursa: visitromania.info.ro)

Argintica (Dryas octopetala)

Argințica (Dryas octopetala, din greacă octo (opt) și petalon (petală)) este o plantă lemnoasă pitică din familia Rosaceae.
Are tulpini culcate, târâtoare, foarte ramificate. Frunzele sunt verzi și iarna. Frunzele sunt alungit-eliptice. Florile rare sunt albe, cu diametrul de 20–40 mm, au 8 petale și numeroase stamine galbene. Fructele alcătuiesc ghemotoace păroase. Argințica înflorește în lunile iunie-august.
În România se găsește în munții Carpați și Apuseni, pe coamele bântuite de vânt.
(sursa: ro.wikipedia.org)

Garofita ( Dianthus petraeus)

Brebenel (Corydalis capnoides)

Coada soricelului (Achillea setacea)