Stupiniţă (Platanthera bifolia)

Particularităţi morfologice: Sistemul radicular este alcătuit din rădăcini tuberizate alungite, treptat îngustate spre vârf. Frunzele în număr de 2 (3) excepţional 4 sunt mari, eliptice oblongi, ovate sau alungit obovate, îngustate în peţiol, glabre, lucioase, evident nervate. Labelul este liniar oblong, plan, îndreptat în jos. Pintenul este subţire ± uniform de gros, uneori spre vârf puţin îngustat sau înfroşat de 1,5 – 2 ori mai lung decât ovarul, aproape orizontal patent şi ± curbat. Lojile anterei sunt lungi de 2 – 3 mm, verticale, drepte, paralele (Săvulescu, 1972).
Cerinţe faţă de climă şi sol: specia este mezofilă cu amplitudine ecologică largă faţă de temperatură şi de staţiuni cu soluri acide – neutre (Sanda et al., 2003).
Perioada de înflorire descrisă de literatură: mai-iulie (Ciocârlan, 2009).
Perioada de înflorire constatată în teren: mai-iunie.
Ameninţări actuale şi/sau potenţiale: degradarea sau distrugerea habitatelor prin defrişări ilegale, nerespectarea tehnologiei de exploatare a lemnului, turismul necontrolat.
(sursa: cheilenerei.usab-tm.ro)

Crinul de padure (Lilium martagon)

Crinul de padure (Lilium martagon) face parte din familia Liliaceea si creste in zona padurilor de stejar si fag, fiind o specie mezofila. Poate fi intalnit foarte rar in paduri cu substrat calcaros, molidisuri sau in zona de munte. Este o specie rara, declarata monument al naturii si este ocrotita prin lege. Este o planta salbatica, perena, originara din Europa si infloreste in lunile mai - iunie. Un singur fir de crin de padure poate duce si 50 de flori, dar in general are 10-20 flori! Florile au diverse culori: rosu, roz sau violanceu.
Crinul de padure este o planta erbacee, perena, intalnita prin padurile de foioase, prin fanete si locuri stancoase de la campie pana in regiunea montana. In pamant are un bulb ovoidal format din numerosi solzi carnosi. De la baza bulbului se desprind numeroase radacini, unele din ele adesea contractile. Alte radacini subtiri se formeaza pe tulpina, deasupra bulbului. Tulpina este dreapta, inalta de pana la 100 cm. Frunzele au o forma ovaloita, usor ascutita spre varf. Florile sunt roz, rosiatice sau violacee, punctate cu purpuriu inchis, si au un miros specific, deosebit de puternic. Florile au 6 petale, androceul format din 6 stamine cu filamente lungi de 2-3 cm, terminate cu antere liniare rosii. Fructul este o capsula obovoidala, cu 6 muchii. Semintele sunt comprimate, brune deschis cu suprafata rugoasa.
(sursa: interferente.ro)

Orhidee (Traunsteinera globosa)

Sangele voinicului (Nigritella nigra)

Sangele voinicului (Nigritella nigra) este o planta din familia Orchidaceae si este una dintre cele 58 de specii de orhidee care pot fi intalnite si in Romania. Florile acestora – inflorescente conice – par rubine stralucitoare in bataia Soarelui. Mirosul lor caracteristic, amintind de vanilie, este atat de patrunzator, incat prezenta podoabei sangerii poate fi simtita de la distanta. Infloresc incepand cu luna mai-iunie pana prin august-septembrie.
Se mai numeste musucel si este o planta perena care are in pamant 2-5 tuberculi comprimati si divizati, din care pornesc radacinile. Tulpina este ierboasa, dreapta si inalta de 8-20 cm. Frunzele au o forma lineara, inguste, alungite si orientate spre cer. Culoarea lor este de un verde inchis pe fata superioara si un verde mai palid pe fata interioara. Tulpina poarta terminal o inflorescenta de forma oval-globuloasa, formata din numeroase flori de culoare rosu-purpuriu inchis spre negricios. Florile sunt mici si numeroase, stranse la varful tulpinii intr-un ghem oval. Ele raspandesc in jur un parfum puternic, frumos mirositor, asemanator celui de vanilie. Infloreste din iunie pana in septembrie. Planta este inalnita in etajul subalpin.
Aspectul deosebit al florii si parfumul suav au facut ca ea sa fie culeasa foarte mult astfel ca pe multe plaiuri de munte ea a disparut definitiv, in general fiind o specie rara, care, in Romania, este declarata monument al naturii.
(sursa: interferente.ro)

Trânji (Neottia nidus-avis)

Buruiana de trânji este o plantă perenă, saprofită (adică se hrănește cu resturi de plante aflate în descompunere). Face parte din familia orhideelor, fiind, de fapt, o orhidee de pădure. Fiind o plantă saprofită, buruiana de trânji crește pe solul bogat în putregaiuri al pădurilor, mai ales al pădurilor de foioase. Datorită modului său de hrănire, rădăcinile sunt cărnoase, dezvoltate, încâlcite. Buruiana de trânji nu are clorofilă. Florile au culoare închisă, brună și miros a miere de pădure. Planta înflorește în lunile mai, iunie și iulie. Fructul este o capsulă.
Întrebuinţări. În medicina populară românească, buruiana de trânji este cunoscută ca un important remediu în tratarea hemoroizilor.
(sursa: totusipovestile.blogspot.ro)

Laptele-stîncii (Androsace lactea)

Plantă scundă din familia Primulaceae, cu tulpini firave, de 3—8 cm înălţime, cu frunze îngustate la bază, nepăroase, în rozete, unele întinse pe stîncă iar altele îngrămădite la vîrful unor mlădiţe roşietice. Florile de un alb lăptos, cu o pată galbenă în centru, cu un diametru de 8—10 mm şi cu cinci petale ştirbite la vîrf, stau cîte două-cinci (uneori numai cîte una) pe codiţe lungi, subţiri, care pornesc din acelaşi punct la vîrful tulpinii.
Înfloreşte în iulie-august.
Creşte pe stînci umede. Răspîndirea în ţară: munţii Carpaţi.
(sursa: Flori din muntii nostri -Al.Beldie)

Toporaşi de stîncă (Viola alpina)

Plantă scundă, lipsită de tulpină, cu frunze mici, aproape rotunde, pe margini slab ondulat-dinţate, cu codiţe lungi, din mijlocul cărora se ridică (la vîrful unei codiţe de 2—3 cm lungime) o singură floare de un violet vioi, de 1,5—3 cm lungime, de forma binecunoscută a toporaşilor, cu cinci petale, dintre care una îndreptată în jos şi patru ridicate în sus. Plantă din familia Violaceae.
Înfloreşte în iulie-august.
Creşte pe stînci şi bolovănişuri. Răspîndirea în ţară: munţii Carpaţi
(sursa: Flori din muntii nostri -Al.Beldie)