Forfecuta (Loxia curvirostra)

Împreună cu alte două specii de forfecuţe, ce se întîlnesc la noi, prezintă o interesantă conformaţie a ciocului, care are mandibulele încrucişate la vîrf, adaptare perfectă pentru scoaterea seminţelor din conurile răşinoaselor, hrana lor de predilecţie. Masculul este roşu-verzui cu aripile şi coada negricioase, iar femela verzui-cenuşie. Trăieşte în pădurile de conifere, unde se şi reproduce. Nu are o epocă fixă de cuibăritş dacă are condiţii bune de hrană, scoate pui şi iarna. Femela cloceşte ouăle circa 13—14 zile; ponta constă din 4 ouă albicioase cu pete întunecate spre partea rotundă. Sunt singurele forfecuţe care se reproduc la noi; puii lor pot fi hrăniţi numai cu miezul seminţelor, fără adausul hranei animale. Iarna migrează spre văi, ducînd o viaţă eratică. Apar adesea şi în parcurile oraşelor. Are 17 cm.

(sursa eukarya.ro)