Ciocanitoarea de gradina (Dendrocopos syriacus)

Ciocanitoarea de gradina ( Dendrocopos syriacus ) este foarte aproape ca infatisare cu ciocanitoarea pestrita mare cu care poate fi confundata foarte usor. Diferentele majore sunt urmatoarele: dunga neagra care porneste de la baza ciocului nu se uneste cu zonea neagra de pe ceafa iar sub coada penele au o coloratie roz-portocalie si nu rosu aprins.
Ciocanitoarea de gradina este specifa Europei de Est si Centrale insa este semnalata ca raritatea si in partea de N-V. Nu migreaza ( eventual doar pe distante scurte ) si poate fi intalnita in parcuri, gradini, livezi si in padurile de foioase si conifere.
Penajul este pestrit, o combinatie de nuante de negru, alb si rosu. Masculul are o pata rosie pe ceafa care lipseste la femela iar exemplarele tinere au crestetul capului rosu. Lugimea corpului este de 23-25 cm, deschiderea aripilor de 38-44 cm si greutatea de 70-90 g.
Hrana este alcatuita atat din insecte cat si din seminte si fructe. Este specia de ciocanitoare care consuma cel mai mult fructe si seminte.
Cuibul este o scorbura sapata in trunchiul copacilor sau chiar in crengile groase, cu o adancime de 20-40 cm si la aproximativ 6m inaltime de sol. Uneori foloseste cuiburile vechi. Masculul este principalul artizan al scorburei. In lunile aprilie si mai femela depune 3-7 oua, cel mai des 4-5, care sunt clocite de ambii parinti timp de 11-12 zile. Noaptea cloceste doar masculul. Puii sunt crescuti de ambii parinti si pot zbura dupa 23-25 zile.

(sursa: animale-salbatice.ro)