Smirdar, bujor de munte (Rhododendron kotschyi)

Plantă lemnoasă, scundă, din familia Ericateat, cu numeroase ramuri neregulat încovoiate. Frunzele îngrămădite la vîrful ramurilor, verzi şi iarna, de formă ovală sau eliptică, de l—2,5 cm lungime, scorţoase, pe faţă de un verde întunecat, lucitoare, pe dos cu numeroase puncte ruginii, cu marginile puţin răsfrînte în jos. Flori de un roşu-roz aprins, plăcut mirositoare, aşezate în mănunchi pe codiţe scurte, cu un caliciu foarte scurt şi o corolă formată dintr-un tub cu cinci diviziuni.
Înfloreşte în iunie-iulie şi, uneori, încă o dată toamna.
De obicei formează pîlcuri întinse, mai ales pe «dosuri de munte» (versanţi nordici sau vestici).
Răspîndirea în ţară: Carpaţii Orientali şi Meridionali.
Planta este puţin pretenţioasă la hrană, crescînd pe soluri sărace, neprielnice multor altor plante. În schimb, este gingaşă faţă de geruri, vîrfurile tulpinilor degerînd în mod obişnuit în iernile aspre şi fără zăpadă. Iată de ce smirdarul se întinde numai pe acele locuri care sînt acoperite de zăpadă în timpul iernii, evitînd crestele bătute de vînt şi dezgolite de zăpadă. Pe de altă parte, nu-i priesc nici locurile în care zăpada se aduni în cantităţi prea mult şi se topeşte prea tîrziu, scurtlndu-i timpul necesar completei tale dezvoltări.
Florile sînt organizate în aşa fel încît şi se evite fecundaţia cu propriul polen. Altfel, se dezvoltă mai întîi staminele care produc polenul de timpuriu, cînd stigmatul (vîrful pistilului) nu este încă în stare de a primi polenul, într-o a doua fazi se dezvoltă şi stigmatul care acum poate primi polen de la alte floare. Prin această dezvoltare succesivă a celor două organe sexuale, se asiguri o polenizare încrucişată, mai avantajoasă pentru perpetuarea speciei.
Florile sînt polenizate numai de bondari cu trompa lungi, putînd ajunge la nectarul din fundul tubului corolei. O serie de peri care se găsesc pe gîtul corolei şi pe stamine nu îngăduie pătrunderea insectelor mici care ar încerca să ia nectarul fără a îndeplini polenizarea. Adeseori pe frunze se găsesc nişte umflături cărnoase roşietice sau galbene, pînă la mărimea unei cireşe. Acestea sînt «gale» care se produc în urma pătrunderii în frunzi a unei ciuperci microscop care excită ţesuturile şi produce dezvoltarea lor anormală.
(sursa: Flori din muntii nostri -Al.Beldie)